Atelier de tâmplarie din Ramnicu Valcea – Nicolae Rosioru

Uite, ca să vezi ce simplu e să scrii despre ceva autentic, real și frumos, cum este și povestea lui Nicolae Rosioru?

Apreciez foarte mult Facebook-ul, doar pentru că ne ajută să ne găsim. L-am contactat după ce am văzut aceasta imagine, un profil al unui om cu-n câine și imagini cu lemn pe tot profilul. Așa da prezentare pe socializare. Am vorbit azi cu el la telefon, era prins să rezolve ceva problemă de sănătate, dar și-a făcut timp, așteptând la ușa cabinetului să schimbăm câteva vorbe. Am aflat că e mică lumea, că avem cunoștințe comune, că lemnul este apreciat de amândoi în egală măsură și în mod diferit.

S-ai parte de sănătate, să rezolvați și să te întorci liniștit la sculele din atelier.

Povestea atelierului pe care și l-a construit singur este spusă cel mai bine de el și voi reproduce emailul primit, alături de câteva imagini cu lucrările sale. Jucăriile le-a făcut pentru băieții lui, deja sunt apreciate și cerute și vreau cu siguranță și eu pentru ai mei. Mască de calorifer mi s-a cerut și am refuzat solicitarea, data viitoare am către cine să îndrum potențialii doritori. Avem vârste apropiate, cred că generația celor care se învârt în jurul de 40 de ani este cea mai dornică de antreprenoriat și regăsirea valorilor tradiționale.

Mai departe, poftiți de citiți :

Desi nu sunt un povestitor talentat va spun povestea asa: Nascut in 1978 in Pitesti, prin 2002 la terminarea facultatii am ales sa ma mut in Rm. Valcea. De profesie inginer mecanic auto, am profesat aproape 13 ani aceasta meserie. Satul de relatia patron – angajat a venit o zi in care am spus stop! Trebuie sa fac ceva pentru mine. Asa a incoltit ideea unui atelier de tamplarie in lemn , ceva de dimensiuni modeste dar in care sa-mi pot desfasura activitatea.

Am inceput sa studiez ce scule imi sunt necesare si sa fac comparatii intre diverse utilaje si dupa alegeri dificile am reusit sa ma decid in privinta lor.

Atelierul meu are o suprafata de 40 m^2 cu posibilitati de extindere. Este construit de la zero de mainile mele pe structura metalica si invelit cu OSB. Pe exterior este izolat cu polistiren. Este terminat in proportir de 80 % dar imi pot desfasura fara probleme activitatea.

La inceput am tinut un calcul al invetitiei dar pe parcurs nu am mai notat. In principiu investitia se apropie de 10.000 euro inclusiv constructie. Sculele sunt noi, nu sunt de renume dar pentru ceea ce fac s-a dovedit a fi o alegere buna. Pentru doritori pot da sfaturi legate de dotarea cu utilaje. Desi nu stiam nimic in domeniu, exista o pasiune pentru lemn si eram fascinate de ce faceau altii. Am inceput sa studiez si totodata sa vorbesc cu tamplari buni si toate sfaturile lor au contat mult. Este greu sa gasesti pe cineva sa te invete dar daca asculti ceea ce iti spun si exersezi in timp capeti indemnare si rodul muncii incepe sa fie apreciat.

Sa incep de la zero, sa trec de inginerie auto la tamplarie, sa renunt la servici, a fost un soc pentru cei din jur dar dupa o perioada de un an in care am lucrat aproximativ 7 luni si cu sustinerea familiei aceasta pasiune a capatat perspective mari si mizand pe ideile mele sunt sigur ca va deveni curand o meserie din care se poate castiga bine in tara noastra.

Privind in urma parca nimic nu a fost greu in ceea ce am realizat pana acum, desi au fost si momente triste….

In momentul de fata am depus dosarul pentru deschiderea unei firme. Urmeaza lupta cu birocratia made in Ro!

Mi-a spus că are lucrări mai multe, pe modelele mai variate și diferite, însă promovarea, adică imaginile de calitate necesare în online nu sunt încă disponibile. Mie-mi plac mai mult cele de aici, simple, autentice, făcute cu mâna ștearsă de rumeguș, în atelier.

Îmi doresc ca fiecare dintre cei care intenționează să își deschidă un atelier să citească rândurile scrise de Nicolae Rosioru, ca parte din informațiile pentru bagajul de început. Nu se poate face un rezumat în câteva cuvinte a tot ceea ce înseamnă lemnul, tâmplăria, investiția și sculele, poate nici ore de conversație nu ajung pentru a realiza o imagine completă, dar cu siguranță ajută ca introducere. În asta și constă frumusețea realizării pe forțe proprii a desprinderii de statutul de salariat. Lemnul masiv va fi cu siguranță un domeniu apreciat și de succes.

Mă bate gândul să redefinesc ideea anterioară cu Comunitatea Stejar Masiv ( care sună vși să concep un segment cu Ateliere, în meniul de categorii. Nume, date de contact și imagini din portofoliu.

Portofoliu de lucrari – Nicolae Rosioru

Fără rețineri, simt că-mi crește sufletul, vreau să organizez anul viitor o întâlnire a oamenilor care apreciază lemnul, la o tabară de corturi pe terenul livezii din Baia Sprie. Un weekend de vorbă cu fiecare dintre cei pe care i-am cunoscut este o șansă de a pune împreună idei și vise, cunoștințe și oportunități. Cred că acum începe să se lege ceva și poate termenul Ghildă sau Breaslă să și capete formă și să avanseze de la stadiul de idee.